“The world is a book, and those who don’t travel read only one page.”

Ma tot gandeam zilele astea cat de mult s-au schimbat lucrurile dupa ’89 incoace. Si cat de ignoranti sunt cei care urla sus si tare ca “era mai bine inainte”. Nu ma voi opri decat asupra unui singur aspect, si anume calatoritul. La mine in familie exista (inca!) o persoana care a mers cu avionul. O data, pe cand era mai tanara. Si anume bunica din partea mamei. Povestea era atat de faimoasa, impresionanta si intensa, incat ajunsese oarescum la statutul de legenda. Imi aduc aminte de o matusa care m-a intrebat la un moment dat, pe cand eram amandoi mai mici, daca bunica chiar a zburat cu avionul Eh, nu va imaginati ca a fost vreun zbor intercontinental. Nici macar nu a fost in concediu in spatiu, cum fac unii. A fost un zbor simplu, de la Targu Mures (parca!) la Constanta. Si toti stiam cat de nasol te simti cand treci prin golurile de aer (comparabile cu niste gauri negre, pe atunci!) de deasupra Dunarii. Si cum iti dau pungi de hartie pentru ocaziile mai din…..suflet venite

Eu nu-mi mai amintesc de cate ori am calatorit cu avionul. Nici macar de cate ori anul trecut, ar trebui sa pun mana si sa adun. Gata, am adunat, de 8 ori. 4 drumuri dus intors. Nici cate tari am vizitat de-a lungul vremii nu-mi pot aminti dintr-o data. Nu pentru ca ar fi atat de multe, ci pentru ca pur si simplu se intampla des, se intampla ieftin, si se intampla intr-un mod foarte natural. Banalizarea libertatii o face sa fie exact asta….banala. Nimeni nu-si mai doreste libertatea (de calatorie in acest caz) cand o are, i se pare ca “era mai bine inainte”. Nimeni nu-si doreste de fapt lucruri banale. Sau cel putin asa crede, pana cand acestea dispar de pe radar

E ciudat cat de repede judecam si cat de greu ne vine sa intelegem. Gasesti poze cu locatii exotice oriunde pe internet. Si povesti ale oamenilor care au devenit altii dupa ce au halaiduit creanga prin lume. Au ajuns sa aprecieze viata intr-un alt mod. Ai nostri se duc la all-inclusive. E un trend. Dar pentru orice trend, exista un trend in sens opus care merita luat in seama. Cred ca e important sa iti parasesti din cand in cand hotelul de 5*, piscina, jacuzzi-ul, mancarica prea din belsug si personalul prea zambitor si prea servil, si sa iti rasfeti simturile cu o aventura in lumea reala. Aia unde dormi la hosteluri, sau vizitezi tari “din lumea a 3-a”… Eu sfatuiesc pe oricine care crede ca exista tari de lumea a 3-a sa dea o fuga pana la bunica-mea la tara, in jud. Tulcea. Aia in Africa la bordeie cred ca sunt doar cu o generatie in urma fata de ce e pe la bunica-mea.

Sa calatoresti e ca si cum ai flirta, dar cu viata. E ca si cum ai spune, stii, mi-ar placea sa stau, dar trebuie sa plec Poate revin, un pic mai incolo, un pic mai matur, si un pic mai fermecator. Stii si tu ca de fapt, peste 20 de ani, vei fi mult mai dezamagit de lucrurile pe care NU le-ai facut, decat de cele pe care le-ai facut.

Tine si un jurnal, fa fotografii, pune-le pe blog eventual O sa uiti multe din lucrurile pe care le-ai vazut, placut, atins, simtit sau incercat. Dar va fi o experienta extraordinara sa te uiti peste amintiri, si sa-ti aduci aminte cat de bine si cat de altfel a fost.

PS: Si Krap, sa stii ca la 60 de ani, nu cred ca peste diploma de licenta la master o sa iti arunci tu privirile