Am gasit citatul intr-un articol citit de curand, si m-a facut sa-mi misc degetele si sa scriu totusi un post, dupa aproape un an, pentru ca am crezut ca merita, si pentru ca m-a facut sa vad lucrurile intr-o lumina diferita fata de cea cu care suntem obisnuiti.

Orice om are propriul sau interes. Unii vor case mai mari, altii masini mai luxoase, altii poate doar masini. Pe scurt, fiecare vrea ceea ce este mai bun pentru el.

Dar adevarul este ca exista o influenta directa a mediului inconjurator asupra “cantitatii” de fericire si de bunastare pe care o poti acumula. Sa ma explic. Indiferent de suprafata vilei sau de adancimea piscinei, vei sta in acelasi oras murdar si trist. Indiferent de puterea masinii, vei conduce pe aceleasi strazi aglomerate si vei avea parte de expunerea la aceeasi informatie. Vei vedea oameni care cersesc atunci cand te vei duce la supermarket. Si probabil ca vei dezagrea faptul ca nu sunt destule parcuri, sau ca sunt caini pe strada. O sa urasti probabil si gropile din asfalt, probabil chiar mai mult, pentru ca e mai scump sa iti repari masina de lux. Vei avea parte de aceleasi priviri crucise atunci cand vei scoate buletinul sau pasaportul prin vreun aeroport dintr-un alt stat. Iar Lufthansa te va astepta la Frankfurt cu controale ale pasaportului direct la avion (true story!). Iar toate astea iti vor limita satisfactia pe care o ai cu viata si cu situatia ta. Oricat ne-am chinui, ignorarea mediului in care traim este imposibila, indiferent unde te situezi in lantul trofic.

Donatiile, ajutoarele si orice alta atitudine civica orientata inspre rezolvarea unei probleme comune ar trebui privite in primul rand dintr-o perspectiva foarte egoista. Sa incerci sa rezolvi o problema generala cum este cea a oamenilor fara adapost, este in primul rand o incercare de a rezolva o situatie care iti afecteaza si tie viata. Tarile care raporteaza cele mai ridicate niveluri de satisfactie sunt in general tari cu o constiinta sociala foarte dezvoltata. Si cu siguranta la ei nu se intampla sa fie impuscati cainii pe strada, iar sa primarul salute aceasta actiune.

Pentru ca este o perioada in care toti petrecem timp cu familia, si ne simtim bine, fericiti si protejati, poate ca e un moment bun sa ne amintim ca dupa zilele libere ne vom intoarce pe aceleasi strazi, cu aceleasi probleme si cu situatii care au nevoie de o mana de ajutor pentru a fi rezolvate. Sa fii responsabil din punct de vedere social nu are nici o legatura cu generozitatea. Este doar o alta modalitate de a-ti vedea propriul interes. De a te face in primul rand pe tine mai fericit.

Toata expunerea de mai sus nu are idealismul ca si ingredient. Sau generozitatea. Ci este o situatie cat se poate de pragmatica. Intr-un mod imposibil de separat, calitatea vietii fiecaruia dintre noi este dependenta de calitatea vietii celorlalti.